Citește Biblia DCC Iov capitolul 29
11. Urechea care mă auzea, mă numea fericit, ochiul care mă vedea mă lăuda.
12. Căci scăpam pe săracul care cerea ajutor şi pe orfanul lipsit de sprijin.
Ps 72.12Căci el va izbăvi pe săracul care strigă şi pe nenorocitul care n-are ajutor. ;
Prov 21.13Cine îşi astupă urechea la strigătul săracului, nici el nu va căpăta răspuns când va striga. – ;
Prov 24.11Izbăveşte pe cei târâţi la moarte şi scapă pe cei ce sunt aproape să fie înjunghiaţi. – ;
13. Binecuvântarea nenorocitului venea peste mine, umpleam de bucurie inima văduvei.
14. Mă îmbrăcam cu dreptatea şi-i slujeam de îmbrăcăminte, neprihănirea îmi era manta şi turban.
Deut 24.13să i-l dai înapoi la apusul soarelui, ca să se culce în haina lui şi să te binecuvânteze; şi lucrul acesta ţi se va socoti ca un lucru bun înaintea Domnului Dumnezeului tău. ;
Ps 132.9Preoţii Tăi să se îmbrace în neprihănire, şi credincioşii Tăi să scoată strigăte de bucurie! ;
Isa 59.17Se îmbracă cu neprihănire ca şi cu o platoşă, Îşi pune pe cap coiful mântuirii; ia răzbunarea ca o haină şi Se acoperă cu gelozia ca şi cu o manta. ;
Isa 61.10„Mă bucur în Domnul, şi sufletul Meu este plin de veselie în Dumnezeul Meu; căci M-a îmbrăcat cu hainele mântuirii, M-a acoperit cu mantaua izbăvirii, ca pe un mire împodobit cu o cunună împărătească şi ca o mireasă împodobită cu sculele ei. ;
Efes 6.14Staţi gata, dar, având mijlocul încins cu adevărul, îmbrăcaţi cu platoşa neprihănirii, ;
1Tes 5.8Dar noi, care suntem fii ai zilei, să fim treji, să ne îmbrăcăm cu platoşa credinţei şi a dragostei şi să avem drept coif nădejdea mântuirii. ;
15. Orbului îi eram ochi, şi şchiopului picior.
Num 10.31Şi Moise a zis: „Nu ne părăsi, te rog; fiindcă tu cunoşti locurile unde putem să tăbărâm în pustiu; deci tu să ne fii călăuză. ;
16. Celor nenorociţi le eram tată şi cercetam pricina celui necunoscut.
Prov 29.7Cel bun pricepe pricina săracilor, dar cel rău nu poate s-o priceapă. – ;
17. Rupeam falca celui nedrept şi-i smulgeam prada din dinţi.
Ps 58.6Dumnezeule, zdrobeşte-le dinţii din gură! Smulge, Doamne, măselele acestor pui de lei! ;
Prov 30.14Este un neam de oameni ai căror dinţi sunt nişte săbii şi ale căror măsele sunt nişte cuţite, ca să mănânce pe cel nenorocit de pe pământ şi pe cei lipsiţi dintre oameni. – ;
18. Atunci ziceam: „În cuibul meu voi muri, zilele mele vor fi multe ca nisipul.
Ps 30.6Când îmi mergea bine, ziceam: „Nu mă voi clătina niciodată!” ;
19. Apa va pătrunde în rădăcinile mele, roua va sta toată noaptea peste ramurile mele.
Ps 1.3El este ca un pom sădit lângă un izvor de apă, care îşi dă rodul la vremea lui şi ale cărui frunze nu se veştejesc: tot ce începe, duce la bun sfârşit. ;
Ier 17.8Căci el este ca un pom sădit lângă ape care-şi întinde rădăcinile spre râu; nu se teme de căldură când vine, şi frunzişul lui rămâne verde; în anul secetei nu se teme şi nu încetează să aducă rod. ;
Iov 18.16Jos, i se usucă rădăcinile; sus îi sunt ramurile tăiate. ;
20. Slava mea va înverzi neîncetat, şi arcul îmi va întineri în mână.”
Gen 49.24Dar arcul lui a rămas tare, şi mâinile lui au fost întărite de mâinile Puternicului lui Iacov: şi a ajuns astfel păstorul, stânca lui Israel. ;
meniu prim"Mai bine bogat și sănătos decât sărac și bolnav."
~ Logica lu Gâgă ~