Citește Biblia TLM Psalmii capitolul 39

1. Am spus: „Îmi voi păzi căile ca să nu păcătuiesc cu limba. Îmi voi pune frâu ca pază gurii mele cât timp este cel rău înaintea mea“.

2. Am rămas mut, în tăcere, am tăcut când era vorba de bine şi mi-am înăbuşit durerea.

3. Inima mi s-a aprins înăuntrul meu; în timp ce suspinam, focul ardea. Am vorbit cu limba mea:

4. „O, Iehova, fă-mă să-mi cunosc sfârşitul şi măsura zilelor — care este ea —, ca să ştiu cât sunt de trecător!

5. Iată! Tu mi-ai făcut zilele puţine; durata vieţii mele este nimic înaintea ta. Da, orice om pământean, chiar dacă se ţine tare, nu este decât un abur. Sela.

6. Da, omul umblă ca o umbră. Da, oamenii se agită în zadar. Unul strânge grămezi de bunuri şi nu ştie cui îi vor rămâne.

7. Şi acum, ce să mai sper, o, Iehova? Pe tine te aştept.

8. Scapă-mă de toate fărădelegile mele. Nu mă lăsa să fiu de batjocura nebunului.

9. Am amuţit, nu mi-am putut deschide gura, căci tu ai acţionat.

10. Îndepărtează plaga ta de la mine! Din cauza pedepsei mâinii tale mi-am ajuns sfârşitul.

«Capitolul 38 capitolul 39 din 150 Capitolul 40»

Sari la capitolul:

Distribuie pe: | | | |